Această este o lecție despre monitorizarea climei preluată de aici.

Cui se adresează. „Monitorizarea climei” este recomandată pentru elevii cu vârste cuprinse între 14 – 18 ani, care studiază ştiinţe aplicate şi abordează interdisciplinar materii ca: fizica şi biologia.

Pe scurt. Acest lucru dezvoltă gândirea critică a elevilor, permiţându-le să sugereze şi să dezvolte metode de cercetare a fenomenelor climatice. În plus, prin intensificarea comunicării, elevii vor beneficia de o înţelegere a fenomenelor care au loc la nivel local şi respectiv global, înțelegere mult mai profundă – fapt care va da educaţiei un caracter sustenabil.

Descrierea activității. 

Începeți prin spune elevilor să a folosi un motor de căutare online pentru a se informa și a comunica. Puneți întrebări de genul:

• Ce cantitate de precipitații cade în regiunea voastră într-un an?
• S-a schimbat semnificativ această cantitate în ultimii 50 de ani?
• Ce se întâmplă cu apa de ploaie care cade pe acoperișul casei în care locuiți?

Apoi puneți elevii să realizeze un experiment  despre absorbție şi debit. Este ideal dacă şcoala are acoperiş plat, un singur jgheab
la acoperiş şi un burlan de scurgere, care se pot folosi pe termen lung pentru a monitoriza proiectul. Se foloseşte un debitmetru pentru măsurarea debitului de apă ori de câte ori plouă. Datele se înregistrează online. Pentru înregistrările ulterioare se poate construi un model la o
scară mai mică, folosit pentru monitorizarea unui proiect pe termen scurt şi datele obținute se compară cu cele măsurate în cazul unei case cu acoperiş obişnuit.

După ce au terminat elevii pot disemina rezultatele experimentului în mai multe feluri: articole (Scribd), prezentări (Prezi), filme (Animoto), postere (Glogster) sau folosind fotografii . Toate materialele pot folosi însă și pentru crearea unui cod QR Puteți genera un astfel de cod cu aplicația Kaiwa.

De ce aveți nevoie?

Modelarea este distractivă însă crearea unei simulări funcţionale este o adevărată provocare. Graficele sunt mult mai utile pentru a prezenta nişte rezultate şi mult mai eficiente decât orice explicație, iar fotografiile sunt foarte elocvente dacă doreşti să-ţi faci cunoscută munca.
Pentru a simula un experiment se poate utiliza Scratch, iar pentru a trasa grafice se poate folosi unul dintre programele gratuite de pe Internet. La adresa scratch.mit.edu/projects/2352259/ puteți găsi o simulare de ploaie torenţială.

Instrucțiuni referitoare la modul de realizare a unui prototip de ploaie torenţială pot fi gasite pe www.science-on-stage.de.

Valoare adăugată

După parcurgerea experimentului (pentru detalii consultați lecția de la pag. 29), respectiv simularea şi monitorizarea plantelor reale, elevii vor înţelege efectul pe care îl are „acoperişul verde” şi abilitatea plantelor de a absorbi apa de ploaie care rămâne. Animaţia este amuzantă
şi îi va motiva să înveţe algoritmul de programare pentru a putea explica modelul fizic.