Aceste activităţi s-au realizat cu copii cu vârste între 3-5 ani pe care i-am îndrumat iar micuții s-au autodepăşit!
„La nivelul cheie 1 elevii ar trebui învăţaţi să înţeleagă ce sunt algoritmii, şi cum sunt implementaţi sub formă de programe în dispozitive digitale, ca apoi acele programe să execute urmărind o secvenţă de instrucţiuni”.
Chiar cuvântul „algoritm” poate da dureri de cap multor profesori din ciclul primar doar citindu-l (Nic Daniels a trebuit să studieze cu atenţie timp de jumătate de oră unde a văzut definiţia a ceea ce descria ce este capabil să realizeze un copil de 7ani).
Oricum, să ne gândim la acest lucru: Orice copil cu vârsta între 3 şi 10 ani trăieşte într-o lume a algoritmilor. Cu cât este mai mic copilul, cu atât viaţa lui este algoritm ami mare.
Continuă să faci ceea ce faci! „DACĂ îţi mănânci legumele, APOI poţi servi budinca”!
„DACĂ te îmbraci în pijama ŞI te speli pe dinţi, ÎŢI VOI citi o poveste.”
„DACĂ vei continua să vorbeşti, NU vei ajunge la masă mai repede.”
„DACĂ NU va ploua, VOM merge în parc” şi exemplele pot continua.
Daţi-mi crezare, până împlinesc vârsta de 7 ani, copii înţeleg ceea ce este un algoritm, chiar dacă ei nu cunosc cuvântul!
Un algoritm este o formulă sau un set particular de paşi destinat a rezolva o anumită problemă. Pentru a fi un algoritm, un set de reguli trebuie să fie precise şi să aibă o anumită finalitate.
Algoritmii pot fi exprimaţi prin multe moduri incluzând imagini, limbaj natural, scheme logice sau limbaje de programare. Acest lucru este foarte important să fie reţinut.
Cu copiii de vârstă mică, este indicată explorarea algoritmilor prin imagini şi prin limbajul natural. Apoi, când sunt suficient de mari, puteți experimenta cu scheme logice şi în final să utilizați limbaje de programare
Astfel câteva idei:
1. Realizați câteva cartonașe reprezentând diferite evenimente într-o secvenţă pe care să o înţeleagă copii. Noi am folosit trezirea, îmbrăcarea, micul dejun, curăţarea dinţilor, mersul spre sau la şcoală. Pentru cei mici aranjsți cartonașele în ordinea corectă şi rugați-i să relateze o poveste pe marginea lor. Apoi luați un cartonaș şi aşezați-l greși în ordinea evenimentului. Pot ei depista „greșeala” şi apoi să o corecteze? Amestecați cartonașele – pot ei să le aranjeze în ordinea corespunzătoare – corectă?
2. Realizați mai multe set-uri de cartonașe cu lucruri care „aparţin” unul celuilalt. De exemplu ca punct de start poate fi vremea. Astfel puteți avea cartonașe cu „vremea ploioasă” cuprinzând imagini despre ploaie, cizme de ploaie, pelerină, umbrelă, băltoace şi aşa mai departe. Discutaţi pe marginea cartonașelor folosind propoziţii cum ar fi „Dacă plouă, va trebui să luăm o umbrelă” şi cereți copiilor să aranjeze cartonașele în ordinea corespunzătoare în timp ce povestiți.
3. Apoi încurajați copiii să găsească cartonașe şi să le aşeze în secvenţe corespunzătoare de la stânga la dreapta pentru a reprezenta propozițiile pe care le spuneți: „Dacă … apoi va trebui să …”. Indiferent dacă mă credeți sau nu, acesta este primul stadiu în înţelegerea „condiţiilor de dependenţă”, a „relaţiilor cauzale” sau a „condiţionării”. Toţi sunt paşi fundametali în programare!
4. Dacă lucrurile merg bine în acest stadiu, puteţi introduce prima parte dintr-un cod. O săgeată înseamnă „Dacă acesta …….. apoi acesta”. În imaginile următoare puteți vedea primul program al unui copil de 3-4 ani:
La început, spunem copiilor prima condiţie (soare sau ploaie) şi aşezăm și prima săgeată. Apoi ei aşează a doua săgeată şi oricare imagine pe care o doresc pentru a separa cartonașele cu ploaie de cele cu soare.
După câteva exerciţii de acest gen puteți amesteca grupele de ploaie şi de soare şi cereți copiilor să separe cartonașele în mod corespunzător. Apoi după ce le pun în ordinea corespunzătoare şi formulează propoziţiile corect, permiteți-le să construiască orice cod pe care şi-l aleg şi îl doresc! (Da, aceste imagini / propoziţii sunt linii are codului!). Cele din imaginile de mai sus sunt acelea pe care ei le-au construit fără nici un ajutor.
Valoare adăugată. Copiii sunt ‘pre- cititori’ dar sunt foarte încântaţi deoarece ei au putut scrie o poveste, în mod special când ei o expun unui adult care nu a fost prezent în timpul activităţii şi descoperă că persoana respectivă poate ‘citi’ povestea.
Vom posta exemplele pentru a doua activitate de programare, în curând!
This post is also available in: Engleză
Despre cum invata copiii programare prin povesti:
Va recomand si un articol despre avantajele initierii timpurii in programare.